până la 1,5 milioane de tineri participă la fotbalul American în Statele Unite. Se estimează că 1,2 milioane de accidentări legate de fotbal sunt suferite anual. Începând cu anii 1970, studiile epidemiologice au arătat că riscul de accidentare este mai mare la sportivii mai în vârstă și mai mic la echipele cu antrenori mai experimentați și mai mulți antrenori asistenți. 51% din leziuni au avut loc la antrenament; sesiunile de contact au fost de 4,7 ori mai susceptibile de a produce leziuni decât sesiunile controlate. Ratele de vătămare au fost reduse prin purtarea de cleme mai scurte și condiționarea pre-sezonului. În general, leziunile la extremitățile inferioare au reprezentat 50% din toate leziunile (leziunile la genunchi reprezentând până la 36%). Leziunile membrelor superioare au reprezentat 30%. În general, entorse și tulpini reprezintă 40% din leziuni, contuzii 25%, fracturi 10%, contuzii 5% și dislocări 15%. Leziunile coloanei cervicale au potențialul de a fi catastrofale, dar au scăzut dramatic în deceniul 1975-1984, din cauza impactului modificărilor regulilor care modifică tehnicile de abordare și blocare și îmbunătățirea fitnessului, echipamentelor și antrenamentelor. Evaluarea diagnostică adecvată a leziunilor cervicale este obligatorie. Dovezile care susțin fixarea profilactică a genunchiului nu sunt convingătoare și nu impun utilizarea obligatorie sau de rutină. Criteriile de revenire la joc includ: gamă completă de mișcare; rezistență normală; evaluare neurologică normală; fără umflare sau instabilitate articulară; abilitatea de a alerga și de a susține contactul fără durere; fără aport de medicamente pentru durere; educația jucătorilor despre măsurile preventive și riscurile viitoare. Aceste criterii trebuie respectate cu strictețe. În plus față de reabilitarea gleznei și genunchiului, leziunile coloanei vertebrale lombare reprezintă o provocare pentru medic. Stresul repetitiv de flexie, extensie și torsiune predispune coloana lombară la rănire. Reabilitarea constă în controlul durerii și antrenament. Faza de antrenament are ca scop eliminarea leziunilor repetitive prin minimizarea stresului la nivelul articulației intervertebrale. Fotbalul este un sport cu risc ridicat. Antrenorii, jucătorii, antrenorii și medicii trebuie să devină conștienți de mijloacele adecvate pentru prevenirea rănilor.